Thursday, April 21, 2016

Al doilea cuvânt de pe cruce: „Astăzi vei fi cu mine în rai”


























Al doilea cuvânt de pe cruce: „Astăzi vei fi cu mine în rai”


Dacă temniţele ar fi gropi pe drum,
unde tâlharii să cadă
îndată ce pasul pe cale li-i strâmb,
n-ar mai avea vina lor.
Pe buza prăpastiei s-ar strânge să vadă
toţi drepţii căderea,
ce-i pândeşte ca şarpele-n iarbă,
surd când se rosteşte virtutea.

Altfel, vina clădeşte închisoare în piept,
de strajă stau ochii
şi-i văd pe-atâţi osândiţi cum ştiu ce e drept,
cum liber aruncă în vorbe,
în aer, destinele grele,
căderile dospite cu sânge.
Cu grijă sunt răsucite atunci cheile tăcerii,
să ţină mută pasărea,
ce-ar mărturisi păcatul în cântec,
ori blânda ispită o azvârle în piaţa,
unde stă pe statui nepăsarea.

Pe cruce, pe colina mai sus de oraş,
 moartea vecină
întinde vina din capul turbat de durere
până-n braţe deschise către nimeni străin
şi-n picioarele înţepenite în propria cărare.
Cuvintele sună fals peste geamăt,
obida e-a fiarei ce poartă în gură venin,
iertarea fuge ca tâlharul din carne,
desface coastele ca porţile grădinii
 golite de om.