Friday, April 15, 2016

Judecata de fier


























Judecata de fier


Uneori aşteptat,
capul de fier al judecătorului
întârzie să spună mai devreme de moarte
dacă drepte sau strâmbe
sunt scălâmbăielile membrelor blânde
printre pământuri surpate,
ce-i lasă pe muritori fără chip.

Şi totuşi, în hârşâit greu de metal
se petrec multe înălţări şi căderi,
neauzite rămân
încuviinţările rostite de buze fragile,
fugind din capete în cuvinte uşoare,
ce-şi trag unul celuilalt, tot vorbind,
prăbuşirea.

Cu auzul mai fin,
însinguratul tăcut aude zvon de sentinţe,
când cu braţele scurse şi pasul oprit,
încearcă limba străină din vremuri străvechi.
Dar judecăţile prin sită trecând,
craniul spart de ochi deschişi şi urechi
topeşte metalul în clopoţei de argint.