Tuesday, May 31, 2016

Cuvântul în limbă străină


























 Cuvântul în limbă străină


Cuvântul în limbă străină,
rotund i se plimba copilului pe limbă.
Îl primise de la tatăl său,
încă şi mai străin,
cu tâmplele-i drepte,
netezite de calea,
pe care nu o ştia.

Dar cunoştea cât de tare
este înţelegerea,
apăsarea din braţele-i neputincioase,
teama de-a nu fi aşa cum trebuie,
pasul stângaci pe linia dreaptă
împărţită de oamenii mari,
tăind un orizont fără margini.

Căci aspru, glasul tatălui
risipea bilele de sticlă,
adăpostind în ele culori,
ferite de colţurile mobilei grele,
care îi aminteau copilului prin durere,
în sângele negru al rănii,
de picioarele sale strâmb aşezate-n pământ.

Avea să le potrivească mai bine
în urma pasului drept
al strămoşului c-un cuvânt răspicat,
al său, chiar cules de la alţii,
călătorii ce-şi uitaseră-n hanuri,
sub perne moi de mătase,
drumu-n ocoluri făr’ de-nţeles.