Wednesday, July 27, 2016

Teama cu o mie de capete


























Teama cu o mie de capete


Moartea. Teama cu o mie de capete,
fiecare o strigă pe limba sa,
aşa învăţând să vorbească,
să acopere bătăile inimii.

Mai sunt alte o mie care o ţin sub tăcere,
molfăie domol ofrandele morţilor,
le-mpart sub porticuri de piatră
fiilor care-şi trag nume la sorţi.

Auzită, inima-i pusă de ei să trudească,
să scârţâie-n balamalele uşii,
să zornăie-n oale, tacâmuri,
la fel ca-n bâzâitul gâzelor vara.

Greu să fii oaspete vreunuia,
când urechea ta ascultă inima cât să tacă
pe coridoare ce te petrec singur la umbră,
botezându-te-n frică.