Saturday, August 6, 2016

Nu încă

























Nu încă


Fără să mai ştie să ţopăie într-un picior,
ba chiar amândouă rătăcesc pe drumul acelaşi,
cine ascultă poveşti despre alte sfârşituri
se trezeşte prins într-un joc de copii,
din ascunzătoare rostind necunoscutei:
„iată, nu m-ai prins nici acum!”

Dar ascunsul seamănă în umbră cu giulgiul,
din el îşi trage firul rochia albă a miresei,
un „nu încă” rostit mirelui în haine cernite,
întinzând o iubire în speranţa de aur virgină,
iar la urmă, nuntaşii strâmbi în alămuri
o petrec în chiuitul înfrângerii-n sânge.

Dansul lor să ştie mai multe?
Căci pe urmele paşilor târâţi pe brune podele,
prinşi de picioarele lor lungi, drapate-n culori,
învaţă copiii să citească ceasul şi multele semne,
luând în serios ce era numai joc,
vorbele multe pentru simpla tăcere.