Friday, September 16, 2016

Sângele fecioarei



















Sângele fecioarei


Urlă pescăruşii care-au uitat marea cea mare,
chiuie peste oraş în locul nuntaşilor
ce-ar fi strigat din adâncul casei
la vederea sângelui fecioarei.

Căci iată, fără zăbava orei pământului,
îşi pierdu fecioria pe cearceaf de hotel,
la catul al şaptelea de la întemeierea lumii,
când s-a-mplinit golirea minţii bărbate.

Şi goală a scris şcolăreşte calendarul genezei,
să nu depăşească orbita Pământului
cu frumuseţea lui Venus şi curajul lui Marte,
să nu pună somnul pe-o coastă pe rândul de sus.

Aşa drept li se nasc fii şi fiice,
din rândul lor preoţi cu haine impecabil curate,
nestropite de sângele jertfei,
nemânjite de grăsimea locuirii în moarte.