Friday, February 17, 2017

Chip vechi


























Chip vechi

Peste trecerea timpului,
ai mai putea vorbi chipului vechi,
privirii ce se uită la nimeni în poză.

Dar greu te vei ţine iar drept,
tu, cu picioare-ngheţate de o iarnă şi alta,
îmboldindu-le-n mers, uşoară, uitarea.

Şi gângav atunci, păvălit să te-ascunzi,
ai povesti despre marea fără strop de minune
şi vină i-ai face rătăcirea-ţi nescrisă.

Dar ai cui vorbi? Căci peste tot fără tine,
i se-adunară istorii sub liniile feţei
şi-n rotunjimi te alungă, neizbutit demiurg.