Thursday, July 13, 2017

Ştiinţa fără întrebări





















Ştiinţa fără întrebări


Pe străzile din cărţi ilustrate,
manuale pentru ştiinţa fără-ntrebări,
rămân nemişcaţi,
brutarul, bucătarul, măcelarul,
profesorul,
toţi, pe rând,
cu meseria pe care le-o vei şti
într-o limbă străină,
toţi cu grija de a nu depăşi
vreun chenar.

Şi iată, multele nume ale omului!

Lasă într-o pagină din urmă,
lipită, cunoscând că n-ai la-ndemână
tăişul să desprinzi tot ce-i ascuns,
neputinţa de-a coace pâinea vieţii;
porcul ce-şi părăseşte în tavă,
înconjurat de verdeaţă,
beatitudine-n gust,
măruntaiele ce-l făceau să fie porc
pe de-a-ntregul;
teama pentru viaţă
gemută până-n adânc, în pământ,
şi tăiată de măcelar cu satârul,
pentru a-ntinde-n vitrine
bucăţi roşii de carne,
moarte consumată de poftă;
ruşinarea învăţăturii adânci,
nemestecate de elevul
îngroşat într-o carne
şi ea inundată de sânge,
dar fără scădere,
trecând senin prin hăuri
mai negre ca iadul.

Când el îşi va pune degetele groase
pe om,
fiecare va căuta să fugă
sub jugul uşor din chenare,
să se facă vorbit numai aşa,
căci doborât de ceilalţi sub nume,
Eva chemându-l pe-Adam
să guste din rodul cel rău,
nu se afundă în viaţa şi moartea
mai vechi decât vorba,
unde nu este om de-nţeles.