Thursday, August 3, 2017

A murit sărac căutând adevărul





















A murit sărac căutând adevărul


A murit sărac căutând adevărul.
Câte verste va fi străbătut prin casă,
până la cuierul cu haine fără folos
- căci este gol şi flămând -
cu speranţa de-a găsi mărunţiş
prin labirintul buzunarelor rupte?
Câte prin bucătăria mustind de probleme
- ce voi mânca? mă va sătura asta sau nu? –,
printre borcane şi oale cuprinzând despărţiri,
iar pâinea vieţii risipindu-se-n fărâme uscate?

Ba toate lipsind i se strecoară şi în odihnă,
i se opresc deasupra capului,
lucesc în flacăra împiedicată a lumânării ieftine,
se-ngrămădesc să-i arate că sunt capăt de drum,
adevăr.

Adevăr ştiut de atâţia ghiftuiţi pe la birturi,
înfriguraţi numai atât cât dura
să-şi ducă paharul rece de vin pân’ la gură,
iar apoi clocotea în ei ameţeala,
trăită aşezaţi fără grijă pe scaun
ori pe un pat de unde femeia iubită,
murdară, în sudori şi duhoare,
pleacă şi ea lipsită de griji la toaletă,
primenindu-se cu uleiuri ce mint
că o cufundă în apă de trandafiri
şi că-i păstrează dragostea-n flori.