Thursday, August 10, 2017

Cruciada copiilor

























Cruciada copiilor


Au fost trimişi mai mulţi copii pe corăbii
să lupte cu duşmanul din iad,
după ce niscai părinţi văzură cum fetele
li se preschimbă când şi când
în fiare mai mari decât lupii,
peste tot cenuşii.

N-au mărturisit în faţa preoţilor
(sceptici, căci credeau în minunea de aur)
că le-ar fi zărit chipul,
ci doar c-au simţit zvâcnirea trupului zvelt,
miraţi că atâta carne de bestie
putea să se mişte aşa,
cum - iartă-i, Doamne! -,
unii bărbaţi văzuseră că tresaltă-n plăcere
femeile ce-mbătrâneau în grăsime.

Şi-au lăsat dar, în virtutea judecăţii celeste,
copilele pe care atât le iubiseră
să fie purtate în care,
spre corăbii negre de luptă,
iar ele, întoarse la chipul de om,
purtau în ochii albaştri
ştiinţa de fiară,
dar prinse de mână
cu băieţii trimişi aşijderea să fie războinici,
vorbeau nimicuri înţelese serios
doar de copii.

Vor izbândi aşa tineri să biruie răul?
Arhanghelii cu chip de fecioară şi săbii în mână
jură-n tăcere că da,
predică asta de sus din amvon
şi preoţii binecuvântând puritatea.
Dar vreme-ndelungă după ce fetele
s-au pierdut peste ape,
s-au zărit părinţii lor bântuind prin oraş,
rătăcind prin gunoaie, pe la colţuri de case,
le căutau,
fugind precum câinele după stăpânul pierdut,
căci aflaseră-n singurătatea lor blândă
că răul e mai mare ca toţi.